Care a fost primul virus descoperit?

Virusurile există de miliarde de ani, dar au fost descrise științific abia spre sfârșitul secolului al XIX-lea. Chiar și atunci, a fost nevoie de zeci de ani de muncă pentru a face față pe deplin acestor agenți „invizibili”. Care a fost primul virus descoperit?

Virusul mozaicului tutunului a fost primul virus descoperit de știință.

• Câte bombe nucleare au fost folosite în lume?
• De ce sunt toaletele albe?

Primul pas în descoperirea virusurilor a venit în 1876, atunci când Adolf Mayer, un chimist agricol german și director al Stației Experimentale Agricole de la Wageningen, a descris o boală ciudată cu pete care a afectat plantele de tutun. El credea că este cauzată de bacterii sau ciuperci, dar testele și examinările sale microscopice nu au găsit niciun organism.

Care a fost primul virus descoperit?

Un progres a avut loc în 1892, făcut de către botanistul rus Dmitri Ivanovsky, care a descoperit că seva plantei infectate a rămas infecțioasă după ce a trecut printr-un filtru care reține bacteriile. Ivanovski știa că găsise ceva nou, deși unii cred că el nu înțelesese cu adevărat gravitatea descoperirii, necunoscându-l.

În 1898, microbiologul olandez Martinus Beijerinck a reprodus în mod independent experimentele lui Ivanovsky și a făcut o interpretare ceva mai puternică. Beijerinck a susținut că experimentul a arătat că boala mozaicului tutunului nu este o bacterie, ci ceva pe care el l-a numit „contagium vivum fluidum” sau fluid viu contagios. Apoi a început să folosească cuvântul „virus” pentru a descrie natura non-bacteriană a agentului patogen, relatează IFLScience.

În aceeași perioadă, s-a descoperit că mai mulți alți agenți patogeni care cauzează boli trec prin filtrul de reținere a bacteriilor, inclusiv febra aftoasă, mixomatoza iepurelui, pesta cabalină africană și ciuma păsărilor. Cu toate acestea, natura exactă a acestui agent „invizibil” încă era neclară.

Febra galbenă

Identificarea cauzei febrei galbene a fost un moment deosebit de important în istoria virologiei. În timpul războiului hispano-american din 1898, Armata americană a fost devastată de febra galbenă la sosirea pe țărmurile Cubei. Prin munca lui Walter Reed, James Carroll, Aristides Agramonte și Jesse William Lazear, s-a demonstrat că boala poate fi transmisă prin serul de sânge filtrat de la un pacient infectat. Această descoperire a făcut din febra galbenă prima boală infecțioasă umană care i-a fost atribuită unui virus.

Abia în 1931, odată cu inventarea microscopului electronic, oamenii de știință au reușit să vadă virusuri. Din nou, virusul mozaicului tutunului a fost cel care a avut onoarea de a deveni primul virus surprins într-o imagine.

Un alt moment uriaș a avut loc în anii 1950, cu opera lui Rosalind Franklin. Ea a folosit cristalografia cu raze X pentru a defini structura virusului mozaicului tutunului ca o moleculă de ARN monocatenar delimitată de o membrană proteică. Munca ei a ajutat la stabilirea faptului că ADN-ul era o moleculă constând din două lanțuri, ceea ce a condus la faimoasele descoperiri ale structurii duble elicoidale a ADN-ului. James Watson și Francis Crick au primit mare parte din meritul pentru această descoperire, dar contribuția lui Franklin nu trebuie subestimată.

Deși a trecut un secol de la primul virus descoperit și până în prezent, încă rămân întrebări fără răspuns

La peste un secol de la descoperirea lor, virusurile încă mai au puterea de a deruta, de a uimi și de a provoca devastare.

Astăzi, încă există discuții cu privire la întrebarea dacă virusurile sunt entități „vii”. Virusurile sunt efectiv paraziți. Ele au nevoie de o celulă vie pentru reproducere și nu pot fi cultivate independent în afara gazdei lor, cum este cazul bacteriilor și al altor microorganisme cu viață liberă. Virusurile sunt, totuși, făcute din ADN sau ARN, blocurile chimice care sunt esențiale pentru viață așa cum o cunoaștem.

Majoritatea oamenilor de știință cred în prezent că virusurile bifează suficiente căsuțe pentru a fi considerate „vii”, deși acestea încă ne surprind prin noi descoperiri.

Vă recomandăm să citiți și:

Un microbiolog a dezvăluit ce alimente nu mănâncă niciodată

Un studiu arată că există o legătură între insomnie și hipertensiunea arterială la femei

Un studiu indică o posibilă legătură între stresul cronic și Alzheimer

O doză zilnică de ceai negru ne-ar putea salva de diabet